Wednesday, September 12, 2012

Suntem ceea ce bem

Recent analizam bugetul familiei și anumite cheltuieli m-au pus pe gânduri.

Câțiva ani în urmă era o glumă care zicea că în curând se vor găsi ingenioși care ne vor face să cumpărăm apă potabilă, iar apoi și aer curat… Atunci, râdeam cu pofta, părea ceva imposibil. Dar iată, astăzi, cumpăr de două ori pe săptămână butelii cu apă potabilă. Mai mult ca atât: știu ca deja se vând butelii cu aer de munte… și ia să glumim: nu mai avem mult până ne apucăm să cumpărăm aer obișnuit, respirabil… doar ca deja nu-mi prea vine să râd.

Am găsit raportul pe 2010 privind starea mediului, pregatit foarte științific de Ministerul Mediului, Academia de Științe și Institutul de Ecologie și geografie ne spune că:” Activitatea umană determină modificări esenţiale ale parametrilor chimici ai resurselor de apă naturale. Monitoringul sistematic asupra stării chimice şi ecologice a apelor de suprafaţă în Republica Moldova este efectuat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) şi include 49 secţiuni de control pe 16 râuri, 5 bazine de acumulare, 3 lacuri naturale şi un liman. Mostrele de apă în care se determină 49 indici hidrochimici şi 7 grupe de elemente hidrobiologice de calitate se prelevează lunar.”

Ca să vorbim într-un limbaj mai popular – totu-i sub control. Doar ca prea puțin se vorbește despre consecințe, cauze, explicarea constatărilor… Haideți să citim raportul printre rânduri – pas cu pas.








Totul începe cu poluarea – un termen deja prea bine cunoscut, doar ca prea puțin înțeles, mediatizat, discutat, conștientizat… etc. Să pornim de la faptul că pur și simplu nu e normal să aruncăm gunoiul oriunde, că e nevoie de loc pregătit și bine amenajat… Că nu e bine să faci veceul mai sus de fântână… Că e tare rău să-ți speli mașina în pârăiașul (râul Bîc) de lângă casă… Că orice mizerie adunată și aruncată în apă nu e pur și simplu spălată de curenți…

Trebuie știut însă că principalele surse de aprovizionare cu apă potabilă sunt râurile mari – Nistru și Prut. Moldova e ultima țară unde ajunge apa acestora, că până la noi în ea se spala multișoare țări.

” Starea chimică a apelor fl. Dunărea, fl. Nistru şi r. Prut în 2007–2010 nu a suferit schimbări esenţiale comparativ cu anii precedenti. Regimul de oxigen dizolvat în apă a fost satisfăcător (periodic insuficient în apa fl. Nistru şi r. Prut), iar mineralizarea apei s-a aflat în limitele 250–600 mg/dm3 (fl. Nistru), 285–733 mg/dm3 (r. Prut) şi 328–541 mg/dm3 (fl. Dunărea).

Calitatea apei fl. Dunărea, fl. Nistru şi r. Prut după indicii hidrochimici, în perioada investigată, a corespuns indicelui poluării apei (IPA) claselor II-III (curată–moderat poluată).” (Raportul pe 2010 privind Starea Mediului)

Ei bine, cu toate acestea, problemele majore nu le avem în aceste râuri, ci în multitudinea de râulețe ce traverseaza micuța noastră țară. Deci, problema e locală!

”Calitatea apei râurilor mici s-a caracterizat printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşi ai cuprului, produse petroliere, fenol, substanţe tensioactive, substanţe ce degradează biochimic (CBO5), precum şi prin nivelul redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.

Apa râurilor Ciuhur, Gârla Mare, Sărata, Lăpuşna, Cubolta se încadrează, de asemenea, în clasa III de calitate – „moderat poluată”, iar a râurilor Lunga, Cogâlnic, Ichel, Botna – în clasa intermediară III-IV – „moderat poluată–degradată”.” (Raportul pe 2010 privind Starea Mediului)

În mare parte, de poluarea acestor râulețe este responsabil fiecare sat care e pe malul lor, care nu au sistem de canalizare, nu au sistem de purificare a apelor uzate, nu au vreun control adecvat asupra stării mediului și nici măsuri respective. Deși soluții sunt care mai de care… scumpe și ieftine, sofisticate si simple, complicate și ușor de executat… totul ține de dorință.

Și vă asigur, populația, în mare parte, are probleme serioase de sanatate, însă nimeni nu leagă apariția/existența acestor probleme cu starea apelor din zonă. Mai degrabă alții sunt de vină… și tot alții să facă ceva. Noi de ce am ridica un deget? E mai bine să trăim dormind, nu?

Chișinău, Râbnița și Bender riscă să rămână fără apă potabilă

Oraşele Chișinău, Râbnița și Bender riscă să rămână fără apă potabilă. Declarația a fost făcută astăzi, 12 septembrie, în cadrul Conferinţei de presă „Poziţia oamenilor de ştiinţă vizavi de situaţia ecologică din bazinul râului Nistru”. Barajul care separă mina carierei din localitatea Kalush din Ivano Francovsc, poate ceda. În cazul în care barajul se rupe și toate deșeurile chimice se revarsă în Nistru, Chișinăul, Râbnița și Benderul vor rămâne fără apă pe un termen îndelungat, deoarece procesul de purificare a apei durează cel puțin 2 ani. Fără apă potabilă riscă să rămână și Odesa, care se alimentează din aceeași sursă.


Barajele de pe Nistru nu au fost renovate pe parcursul timpului. La moment acestea nu corespund cerințelor tehnice. Barajele aparțin Ucrainei. Potrivit Convenției cu privirea la protecția și utilizarea apelor transfrontaliere și a lacurilor internaționale, Ucraina trebuie să gestioneze cursul râului Nistru împreună cu Moldova. Acordul de gestionare comună a fost elaborat acum 5 ani, doar că până acum nu a fost semnat de ucraineni.Odesa, care se alimentează din aceeași sursă.

2 milioane de metri cubi de deșeuri riscă să ajungă în Nistru

Avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu, prezentă la conferința de azi, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia creată la cariera Dombrowski din localitatea Kalush, regiunea ucraineană Ivano-Frankovsk. Potrivit ultimelor date, mina cu deșeuri chimice toxice de 150 de metri adâncime, mai are o rezervă de 12 metri până la marginea carierei. Aceasta încă pe timpul URSS era furnizor de chimicale. Din cauza supraîncărcării acesteia, barajele de stocare pot ceda. În acest caz, aproximativ două milioane de metri cubi de deşeuri ar putea ajunge în Nistru, fiind grav

afectată nu doar zona adiacentă acestuia din Republica Moldova, dar şi regiunea Odesa, Delta Dunării din România. Anterior, ex-preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat că un eventual accident la mina Dombrovski ar putea afecta 22 % din populaţia Ucrainei.

Ape subterane tulburi

Organizatorii conferinței de astăzi își doresc să fie auziți de către conducerea țării. Majoritatea celor prezenți sînt cred că, în situația creată, savanții nu mai pot face faţă de unii singuri situației.

”Bazinul rîului Nistru este bogat în ape subterane. În Ucraina, pe malurile Nistrului, sînt amplasate depozite, combinate chimice și petrochimice, care sintetizează substanțe clororganice, foarte toxice și periculoase. Avem informația că numai într-un singur depozit se păstrează în jur de 11 mii tone de pesticid extrem de toxic. În Ucraina, însă, tot ce-i legat de sursele apei subterane este o problemă de securitate națională. Nu putem avea acces acolo. Astfel de probleme nu se rezolvă de savanți” – a concluzionat Elena Zubcov, doctor habilitat (Institutul de Zoologie al AŞM)

La conferința de presă de astăzi s-a menționat că atitudinea Ucrainei față de bazinul râului Nistru este una utilitară. În anul 1988 pe teritoriul Ucrainei a fost construit un mare nod hidrotehnic, în componența căruia au intrat hidrocentrala Dnestrovsc și o rețea de lacuri de acumulare. Am pierdut 80% din speciile de pești

Construcția lacului de acumulare Dnestrovsc s-a răsfrînt negativ asupra caracteristicilor hidrologice ale Nistrului. Deoarece evacuarea apei din aceste lacuri se efectuează din straturile de jos ale acestuia, care au o temperatură mai scăzută (4-8 grade celsius), în aval și temperatura apei din râu devine mai joasă. Coborârea temperaturii apei are repercusiuni negative asupra reproducerii peștilor și a calității apei pentru irigație.

”În curând vom avea numai apă tehnologică în Nistru. Debitul normal al râului era de 320-360 metri cubi pe secundă. Acum el e de doar 130 metri cubi pe secundă. Peste 300 de fîntîni, pe teritoriul Moldovei, au secat. Am pierdut deja 80% din speciile de pești care populau Nistrul. Râul și-a pierdut capacitatea de autoepurare.” – a declarat E. Zubcov.

Academia de Științe a Moldovei deja a întreprins măsuri de protecție. La moment, se implementează un program ce cuprinde 12 proiectete ce țin de managementul apei potabile. Finalizarea proiectului se prevede pentru luna decembrie. Programul de stat ce prevede măsuri de suport pentru utilizarea și managementul eficient a resurselor de apă cuprinde: investigații în structura şi calitatea apei, apele de suprafață, apele subterane, aprovizionarea şi tratarea apelor și tehnologii de irigare.

Articol preluat de pe http://bloguvern.md/2012/09/12/chisinau-rabnita-si-bender/

Wednesday, September 05, 2012

Cumetrii de la Moldova....

Другие видео от пользователя Vasilii Otel (плейлист)

Другие видео от пользователя Vasilii Otel (плейлист)

Другие видео от пользователя Vasilii Otel (плейлист)

Nunta la Chisinau

http://www.youtube.com/watch?v=CBsoPnhUKMA&feature=colike

Cmatrie la Chisinau

http://www.youtube.com/watch?v=CBsoPnhUKMA&feature=colike
http://youtu.be/AH4PiOHzWk0