Chișinău, Râbnița și Bender riscă să rămână fără apă potabilă

Oraşele Chișinău, Râbnița și Bender riscă să rămână fără apă potabilă. Declarația a fost făcută astăzi, 12 septembrie, în cadrul Conferinţei de presă „Poziţia oamenilor de ştiinţă vizavi de situaţia ecologică din bazinul râului Nistru”. Barajul care separă mina carierei din localitatea Kalush din Ivano Francovsc, poate ceda. În cazul în care barajul se rupe și toate deșeurile chimice se revarsă în Nistru, Chișinăul, Râbnița și Benderul vor rămâne fără apă pe un termen îndelungat, deoarece procesul de purificare a apei durează cel puțin 2 ani. Fără apă potabilă riscă să rămână și Odesa, care se alimentează din aceeași sursă.


Barajele de pe Nistru nu au fost renovate pe parcursul timpului. La moment acestea nu corespund cerințelor tehnice. Barajele aparțin Ucrainei. Potrivit Convenției cu privirea la protecția și utilizarea apelor transfrontaliere și a lacurilor internaționale, Ucraina trebuie să gestioneze cursul râului Nistru împreună cu Moldova. Acordul de gestionare comună a fost elaborat acum 5 ani, doar că până acum nu a fost semnat de ucraineni.Odesa, care se alimentează din aceeași sursă.

2 milioane de metri cubi de deșeuri riscă să ajungă în Nistru

Avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu, prezentă la conferința de azi, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia creată la cariera Dombrowski din localitatea Kalush, regiunea ucraineană Ivano-Frankovsk. Potrivit ultimelor date, mina cu deșeuri chimice toxice de 150 de metri adâncime, mai are o rezervă de 12 metri până la marginea carierei. Aceasta încă pe timpul URSS era furnizor de chimicale. Din cauza supraîncărcării acesteia, barajele de stocare pot ceda. În acest caz, aproximativ două milioane de metri cubi de deşeuri ar putea ajunge în Nistru, fiind grav

afectată nu doar zona adiacentă acestuia din Republica Moldova, dar şi regiunea Odesa, Delta Dunării din România. Anterior, ex-preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat că un eventual accident la mina Dombrovski ar putea afecta 22 % din populaţia Ucrainei.

Ape subterane tulburi

Organizatorii conferinței de astăzi își doresc să fie auziți de către conducerea țării. Majoritatea celor prezenți sînt cred că, în situația creată, savanții nu mai pot face faţă de unii singuri situației.

”Bazinul rîului Nistru este bogat în ape subterane. În Ucraina, pe malurile Nistrului, sînt amplasate depozite, combinate chimice și petrochimice, care sintetizează substanțe clororganice, foarte toxice și periculoase. Avem informația că numai într-un singur depozit se păstrează în jur de 11 mii tone de pesticid extrem de toxic. În Ucraina, însă, tot ce-i legat de sursele apei subterane este o problemă de securitate națională. Nu putem avea acces acolo. Astfel de probleme nu se rezolvă de savanți” – a concluzionat Elena Zubcov, doctor habilitat (Institutul de Zoologie al AŞM)

La conferința de presă de astăzi s-a menționat că atitudinea Ucrainei față de bazinul râului Nistru este una utilitară. În anul 1988 pe teritoriul Ucrainei a fost construit un mare nod hidrotehnic, în componența căruia au intrat hidrocentrala Dnestrovsc și o rețea de lacuri de acumulare. Am pierdut 80% din speciile de pești

Construcția lacului de acumulare Dnestrovsc s-a răsfrînt negativ asupra caracteristicilor hidrologice ale Nistrului. Deoarece evacuarea apei din aceste lacuri se efectuează din straturile de jos ale acestuia, care au o temperatură mai scăzută (4-8 grade celsius), în aval și temperatura apei din râu devine mai joasă. Coborârea temperaturii apei are repercusiuni negative asupra reproducerii peștilor și a calității apei pentru irigație.

”În curând vom avea numai apă tehnologică în Nistru. Debitul normal al râului era de 320-360 metri cubi pe secundă. Acum el e de doar 130 metri cubi pe secundă. Peste 300 de fîntîni, pe teritoriul Moldovei, au secat. Am pierdut deja 80% din speciile de pești care populau Nistrul. Râul și-a pierdut capacitatea de autoepurare.” – a declarat E. Zubcov.

Academia de Științe a Moldovei deja a întreprins măsuri de protecție. La moment, se implementează un program ce cuprinde 12 proiectete ce țin de managementul apei potabile. Finalizarea proiectului se prevede pentru luna decembrie. Programul de stat ce prevede măsuri de suport pentru utilizarea și managementul eficient a resurselor de apă cuprinde: investigații în structura şi calitatea apei, apele de suprafață, apele subterane, aprovizionarea şi tratarea apelor și tehnologii de irigare.

Articol preluat de pe http://bloguvern.md/2012/09/12/chisinau-rabnita-si-bender/